12/30/13

Retro & Perspective



Am amanat zile la rand scrierea unui nou bilant. De cativa ani insa, a devenit un exercitiu cu un aer usor provocator expunerea realizarilor si nefericirilor in locul creat pentru a (ma) regasi...sentimente, emotii, ganduri, oameni care imi impartasesc senzatiile, visele. Tot acest cumul ma face sa nu abandonez scrisul acesta vizibil, pe care il poti atinge, descoperind cateva fatete ale autorului.

Acum patru ani, am inceput sa scriu in mod organizat, atent. Prima data pentru linistea mea interioara, iar apoi cu gandul si sufletul la omul drag existent care ma citea si prin cuvinte si printre randuri...astfel, o data cu provocarea lansata de a aseza idei, muzica si de a perfectiona maniera de a evoca lucruri, am crescut. Cumva firesc, am simtit ca pot opri in timp senzatia de a fi un om cu sufletul mai liber daca voi continua pe acelasi drum...si ma voi putea intoarce oricand in anumite etape, momente, perspective.

Astfel, conform traditiei (2011 a sunat astfel, iar 2012 a avut un gust muzical deosebit de pregnant), anul care se incheie ramane unul al extremelor. Nu am gasit inca un raspuns la batalia care se da mereu intre doua variante ce nu contin si varianta de mijloc. Am participat integral la lupta care se da constant intre sufletul si mintea mea, iar acum, privind cu zambet in urma, pot spune ca de data aceasta sufletul a castigat. Am inteles ca daca lui nu ii este bine intr-un loc, langa un om, intr-o melancolie perfida cu iz creator, nimic nu functioneaza pentru ca el...el nu poate fi pacalit. Daca pe chip afisezi o fericire trucata, el simte si te ia la intrebari, da cu tine de pamant ca ai jucat din nou teatru pe scena vietii si te provoaca sa traiesti ascultand de sfaturile lui.

Inceputul si finalul anului m-au prins intr-o usoara deriva, navigand spre necunoscut si infruntand valurile nelinistii, confuziei, adancimilor sentimentale si misterelor viitoare. Momentele cuprinse intre cele doua perioade de timp au avut din plin fericire, tristete, dispute interioare si interpersonale, renuntari, plecari si sosiri in statii pe care nu le-as fi banuit, renasteri, concerte fabuloase si acel miros sarat al inceputurilor stropite cu apa si planuri concepute pe hartie.

Am renuntat la ceva drag, insa planul meu pe 2014 este sa nu mai renunt la ce ma face fericita si la ce am visat dintotdeauna. De fapt, cam asta e...imi doresc sa fiu fericita si sa abandonez intr-un cotlon tot ce este negativ, distruge si impune. Imi doresc mai tare sa gravez replica "History in the making", cea pe care am primit-o intr-un mesaj la inceputul drumului in media prin recenzii, interviuri, reprezentatii artistice din ce in ce mai bune calitativ....caci, da, vreau sa ma autodepasesc si sa aleg cu si mai mare grija prezenta mea la concerte si muzica pe care o las sa imi invaluie visele, sperantele si calatoriile.

Au fost luni pline, traite la foc maxim in fata scenei, uneori cu emotii, alteori cu sentimente intense si murmur interior. Un top al concertelor care m-au marcat (acelea mai greu de povestit in cuvinte, care lasa urme ) ar fi:
  • Roger Waters - Greu de spus daca vreo trupa /artist ar putea egala ce am trait in seara de 28 august. 
  • Morcheeba - Restul este tacere.
  • Depeche Mode - Un vis care s-a transformat in realitate. Privind in urma acum, la rece, simt ca putea sa fie mai mult decat un show perfect care imi ramane in retina sufletului prin momentele solo ale lui Martin Gore.
  • Woodkid - Autovindecare.
  • Joe Cocker - Surpriza verii si nu doar atat: lectia de muzica a unui spirit tanar. 

  • URMA @ Cinema Patria - Anytime, everywhere, always a pleasure sau singura trupa romaneasca de care nu ma plictisesc sa o aud live.
  • Travka @ Control - Am spus deja totul in variate randuri.
  • byron @ Palatul Copiilor  - Sentimente din toata gama muzicala. 
  • Moonlight Breakfast @ Arenele Romane - Sau cum sa deschizi un concert al unui artist international (Selah Sue) la cel mai inalt nivel. 
Proiectul InfoMusic.ro ramane o cale spre fericire in continuare, un loc unde voi continua sa scriu, caci nisa am gasit-o si am invatat pe parcurs din greseli, din subiectivismul uneori dus la extrem si din momentele complicate.

S-au petrecut multe intr-un timp scurt, am invatat ca intuitia este uneori de preferat si ca da...vocea interioara nu te poate minti. Am multe de implinit in perioada urmatoare pentru ca am constatat ca de fapt totul vine dintr-un plan bine pus la punct...astfel, totul este mai usor pentru a atinge aceea treapta a implinirii.

Cum se intampla mereu de ceva timp, am descoperit albume noi in care ma cufund in tacere...pe care adorm si ma trezesc si sper. Trei nume imi bucura spiritul aproape zilnic si sper ca anul 2014 imi va oferi cadoul de a le asculta live, right in front of me.








Sunt alive. Acesta este realitatea de care trebuie sa ma bucur. It's not over yet. Nu stiu daca voi reusi ca fiecare zi sa fie mai buna decat precedenta, dar stiu ca voi incerca sa nu las timpul sa treaca in zadar, pe langa mine si sa imi ia din respiratiile vitale.
Cu riscul de a mai cadea in prapastii si a avea uneori tristetea imprimata pe chip, voi mai lucra la aripile care sa ma duca mai departe in zborul meu. Ceea ce va doresc si voua.