12/28/12

Topul meu muzical pe 2012


De ceva timp, observ ca s-a instalat o noua moda: cea a topurilor. Fie ca vorbim de filme, haine, parfumuri, fotografii, tehnici de a ne ascunde imperfectiunile de pe chip sau din suflet, totul este comentat, disecat si inchis in unele limite. De la oameni a caror parere conteaza, experti in domeniul lor pana la indivizi fara pic de pregatire, asistam la clasificari. Trist este ca de multe ori opiniile unora ( cei mai putin avizati ) pot influenta o mai mare masa de persoane decat ar trebui. Exemplele negative sunt la tot pasul, chiar si in muzica, sau mai bine zis, cel mai vizibil in muzica.

Probabil e in firea omului sa catalogheze, sa puna etichete, sa emita judecati de valoare mai bune sau mai proaste in functie de propria viata, exersandu-si un soi de alter ego care nu s-a putut materializa.

Nu mi-am propus niciodata sa educ pe nimeni, dar am vazut in timp ca scrierile mele ating pe cine ar trebui si starnesc un ecou, ceea ce ma incanta. Mi s-a spus ca ar trebui sa ma detasez si sa scriu, sa simt, cu o mai mica implicare personala. Inca incerc acest lucru, cert este un singur fapt. Orice concert/track il trec prin filtrul experientelor mele personale, ma raportez la el in principal dupa cum il percepe sufletul meu, apoi ma apuc sa analizez strict partitura muzicala.

Cred ca muzica este de fapt o stare de spirit atat de intima, incat cuvintele pot face mai mult rau atunci cand incercam sa ii rapim din farmec, comentand over& over.

Fara sa vreau, am accesat un top cu piese reprezentative ale acestui an. Titlul suna bine, dar continutul era odios....acei "artisti" ai noului val, care indobitocesc populatia.

Am tot vorbit despre muzica in acest an, m-am consumat pentru anumite piese, am ascultat albume perfecte, am scris si am descoperit cel putin o melodie excelenta in fiecare saptamana.

Dupa ani in care viata mea s-a invartit aproape in totalitate in coordonate dictate de muzica clasica, am evadat la un moment dat in alte sfere si genuri, incat m-am pierdut si regasit pe mine...

2012 a fost un al provocarilor, insa mai mult decat niciodata al extremelor, insa topul pe care vi-l propun este coerent, cu melodii ce se invaluie si succed natural una dupa alta, un playlist pentru orice tip de situatie meteorologica, unul cu artisti pe care eu ii vad fenomenali, cu Oameni frumosi.

Stiu ca nu as putea sa fiu obiectiva in privinta unui top cu muzica romaneasca, caci am avut sansa de a cunoaste in decursul a 2-3 ani multe trupe de onoare, dar si pseudo-formatii. Pentru a nu ofensa pe unii si ridica pe un soclu de cristal pe altii, tin sa imi exprim dorinta de a asculta cat mai repede noile albume ale unor band-uri ce m-au facut sa cresc frumos, sa visez, sa sper, sa inteleg si sa cunosc: Urma, Travka, The Mono Jacks, Grimus, Toulouse Lautrec, Alexandrina, Coma, byron, Partizan, Luna Amara, Vama.


Lansate in acest an, au fost 10 piese la care m-am (re)intors de atat de multe ori incat modul repeat a devenit cel mai placut automatism.


1. George Michael - "White Light" - o revenire cu o incarcatura emotionala profunda, imi aduce aminte ca muzica intr-adevar salveaza. Atunci cand realizez ca totul e fum, singurul prieten ramane muzica, aceasta componenta divina care mi-a fost alaturi de cand ma stiu. George este artistul cu voce perfecta, la albumele caruia ma intorc mereu...de drag si de dor. "White Light" este o compozitie pe care o simti pentru ca o stii dinainte de a fi creata.




2. Skunk Anansie - "I Belived In You"- Imi aduce aminte ca atunci cand pui tot ce ai tu mai bun intr-un om, acela te va dezamagi cum nici macar nu ti-ai putea inchipui.
O piesa in forta, de pe un album "Black Traffic" cu amprenta trupei bine definita. Skin imi pare una din solistele care a cantat dintotdeauna durerea universala, aceea pe care o resimti pana in ultima fibra, dar care face bine, pentru ca abia atunci te poti ridica si creea cu mai mare patos decat inainte.



3. Sam Sparro - "I Wish I Never Met You" - O piesa pop de o sinceritate ravasitoare, cu versuri pe care toti le simtim, dar pe care putini au puterea sa le recunoasca. "Return To Paradise" este un album eclectic, care te trece prin toate starile, de la agonie la extaz si invers, asa cum este si viata...un carusel cu emotii care te pot dobori daca nu esti atent la incarcatura lor.



4. Stereophonics - "In A Moment" - Bucuria sfarsitului de an. Extras de pe "Graffiti On The Train", material preconizat sa apara in martie 2013, piesa dezvaluie un Kelly Jones mai agresiv, un backing vocals sustinut, un crescendo desavarsit, iar partea de chitara provoaca. Fiori, abis, rece - asa as descrie single-ul aflat acum in heavy-rotation pe Radio Guerrilla.

Merita retinute ca un memento vesnic: "Time is on your side/Time will heal your mind /Then you'll learn to fly."



5. Soulsavers & Dave Gahan - "Take Me Back Home"- Oare este posibil sa mai vezi ceva o data ce esti mort?
"The Light The Dead See" este un album caruia nu ii pot reprosa nimic. Vara aceasta am fost sub influenta sa, poate pentru ca imi era dor de Dave de care ma indragostisem la 10 ani cand l-am vazut prima data in "Personal Jesus" sau pentru ca piesele scrise alaturi de acest duo britanic sunt desavarsite. M-am pierdut de multe ori pe "In The Morning" si am incheiat zile grele cu "Tonight" pe post de analgezic. Versurile piesei au fost scrise in intregime de Dave, este atat de pura si imi pare un fel de soundtrack pe care ma voi desavarsi.

 

6. The Cult - "Elemental Light" - O data lansat materialul cu numarul 9, am descoperit o noua fateta a lui Ian Astbury...una care provoaca mai des decat de obicei, intriga si astfel nu o poti ignora... Cand l-am cunoscut la Rock The City, am uitat sa il felicit pentru acesta piesa, am simtit doar ca sunt un om norocos care l-a avut langa sufletul sau cateva clipe...de care mereu isi va aduce aminte.



7. Lana Del Rey - "Cola" - O piesa controversata de la un artist care a devenit un etern motiv al zilelor pe care le traim. Am scris si vorbit mult despre ea, m-a vrajit de cand am ascultat prima oara "Kinda Outta Luck". A crescut frumos, asumat, in jurul ei aflandu-se o industrie ce o va propulsa, daca nu este deja, in elita celor mai influenti cantareti.




8. The Black Keys - "Little Black Submarines" - Nicio zi sa nu treaca fara ei... cine sunt ei? Poate una dintre cele mai perfecte fuziuni de garage & blues rock pe care o stiu pana acum, doi oameni orchestra, doua minti luminate: Dan Auerbach si Patrick Carney.
Piesa este a patra lansata dupa "El Camino", probabil un disc ce va ramane in istoria celor mai bune albume din toate timpurile.




9. Florence + The Machine - "What The Water Gave Me" - De pe un album lansat in 2011 desigur...insa este o piesa ce nu ar trebui sa lipseasca din viata si clasamentul cu Muzica. Cand vreau sa ma recunosc, fug la aceasta piesa si savurez pasaje de dans contemporan...caci acest stil merge cel mai bine pe creatiile si ceremoniile lui Florence...lansate la ceas de seara.




10. Garbage - "Battle in Me" - Shirley Manson canta intr-un mod special despre bataliile pe care uneori le castigam, alteori le pierdem in fata vietii. La B'ESTFEST, concertul Garbage a fost unicat, asa cum mi l-am inchipuit, iar "Not Your Kind Of People" este un album in care notiunea de libertate este mai mult ca niciodata reliefata. Sigur..."Cup Of Coffee" ramane cea mai buna piesa a lor...pentru totdeauna...si poate ca nimic nu ar putea egala sound-ul respectiv...cred eu.





Un top subiectiv, profund personal, nostalgic, sper sa va dea aceea stare de bine si reflectie pe care doar muzica o poate oferi sufletelor.


Si ar mai fi ceva...o anume intepretare live...care rezuma firul existentei oricarui om.