3/30/12

Aniversare de neuitat Urma


Seara trecută a fost una mai mult decât specială. Trupa Urma a celebrat 9 ani de activitate, moment ce a coincis cu aniversarea domnului Gutău, solisul formaţiei. În locaţia devenită clasică deja pentru clipe frumoase, The Silver Church, s-a auzit la început vocea lui Maxi Jazz, cu un mesaj care se potrivea mai mult decât oricând: “ This is my church /This is where I heal my hurts/For tonight/ God is a DJ”. Pentru cei care nu ştiu, Faithless a cântat în Garage Hall, un moment de neuitat pentru trupa Urma.

Concertul a început în forţă, prin piesa “Off my wave”, continuând linia prin “In your arms”. Cele două ore au însemnat un regal pentru audienţă, fiind interpretate multe dintre melodiile care nu fost puse în lumină de-a lungul momentelor live recente.

Aniversarea a fost cu şi pentru prieteni, Mani dezvăluind că pe data de 29 III 2003 a înregistrat piesa “This time”. Melodia citată este în opinia mea una dintre cele mai răvăşitoare creaţii, timbrul ferm şi armoniile absolut admirabile sculptând versuri imposibil de uitat.

Am remarcat legătura dintre ordinea aleasă a pieselor, mesajele fiind unul în continuarea celuilalt. Spre bucuria tuturor, au fost interpretate şi piese de pe noul material mult aşteptat – “So long”, “Wrong”, “Cine iubeşte şi lasă”, “Terminus”.

Urma este trupa care are puterea să cânte despre drama fiecăruia dintre noi, astfel că fiecare acord / vers exprimă un zbucium sufletesc, unul puternic, care persistă în timp. Senzaţia este una de respiraţie tăiată, de uimire, pentru că te regăseşti şi înţelegi că această creaţie a lor este miraculoasă pentru că îţi vindecă sufletul.

Este uşor de înţeles că tema unei creaţii muzicale este o sinteză sonoră a sensibilităţii unui compozitor, pe care îl putem cunoaşte prin muzica bogată ca expresie şi contur. Fuziunea de genuri abordată reuşeşte să plaseze un om dincolo de timp, să îl trezească şi să îl aducă la esenţa sa. Momentele solo nu au lipsit, improvizaţiile sau variaţiunile temelor de bază, Urma fiind prin excelenţă o trupă dinamică, cu personalitate.

Clipa “A place for me”, a produs o anume dezlănţuire şi trebuie amintit că momentele susţinute de trupă diferă întotdeauna, singurul fapt evident fiind acela că un concert live semnat Urma îţi schimba unele perspective şi îţi oferă răspunsuri.

“A door to my world”, “Is it fair?”, “Wishlist” au adus cu ele note de tristeţe, meditaţie şi melancolie, fiind într-adevăr un spectacol care va lăsa urme…

“Lonely pub”, “What are friends for?” şi “Selfish Motherfucker” au dozat în mod corespunzător tensiunea, piesele fiind în crescendo şi reuşind să transforme ritmul aparent lin în unul de nerv apăsat.

Partea de bis a venit prin “Buy me with a coffee” ( vocea lui Mani + pian), “What I am “, “The perfect spot” şi desigur…”Terminus”.

Cuvintele sunt mărunte, însă am o certitudine. Urma este un band nemuritor, iar Mani & Co. vor rămâne în mentalul colectiv acum şi întotdeauna. La mulţi ani trupa mea dragă şi mulţumesc.

" Nu îţi cere nimeni să renunţi. Să fii sincer şi să îţi respecţi pasiunea e firesc, nu e o înfrângere." ( din articolul scris de Mani aici - http://www.suplimentuldecultura.ro/index/continutArticolAllCat/36/3945 )

Momentul din septembrie 2011: http://lavinia17.blogspot.com/2011/09/urma-not-from-this-world.html